Skip to content

Social media, filtre și discuția despre presiunea socială

Social media, filtre și discuția despre presiunea socială

Unele „discuții” fac parte dintr-un fel de ritual care ne arată că tinerii noștri se maturizează. De pildă, atunci când avem acele discuții despre cum să ne purtăm cu agresorul care face bullying în întreaga clasă sau când vorbim despre subiecte precum sexul, consimțământul și pubertatea. Astăzi, ne aflăm în fața unei creșteri masive a social media, a filtrelor și selfie-urilor, deci este momentul ideal să purtați discuțiile despre presiunea social media și să vă ajutați copilul să navigheze cu succes în mediul online. Și acum, la treabă!

Cum ne afectează social media bunăstarea?

Este evident că social media este o realitate a zilelor noastre, care în niciun caz nu va dispărea. O demonstrează chiar faptul că peste de o treime din adolescenți petrec 3 ore pe zi (sau chiar și mai mult) verificându-și feedul pe rețelele de socializare. Social media ne ajută să fim mai aproape de prieteni și familie, să păstrăm amintiri, să aflăm noutăți despre oamenii din diferite locuri și chiar să învățăm pașii celui mai în vogă dans.

Însă, cum se face că tinerii care petrec mai mult timp pe social media sunt mai predispuși să-și cultive o stimă de sine scăzută și o mai mică încredere în corpul și în starea lor de spirit? Oamenii de știință sunt de părere acum că ceea ce contează nu este cât timp petrec tinerii pe social media, ci cum și-l petrec. Acesta este factorul care stabilește dacă social media va avea o influența negativă sau una pozitivă asupra vieții lor.

Ne simțim parte dintr-un grup și avem o stare de spirit mai bună atunci când intrăm în contact cu ceilalți pe rețelele de socializare. Însă a sta ore în șir doar răsfoind feedul ne va face să ne simțim singuri și fără prieteni. Unul dintre efectele negative ale social media este faptul că ne face să ne axăm doar pe aspectul fizic și să credem că nu suntem suficient de buni dacă nu arătăm într-un anumit fel. Dacă analizăm relația dintre social media și stima de sine scăzută, căutarea validării prin like-uri, comentarii și comparația cu ceilalți pot avea, de asemenea, efecte negative. Unul dintre principalele motive este că multe dintre fotografiile pe care le vedem online sunt retușate și nu redau cu fidelitate realitatea.

Percepția distorsionată față în față cu realitatea

Pe social media vedem doar cele mai frumoase momente din viețile oamenilor, iar cei mai mulți publică doar „cele mai avantajoase” ipostaze ale lor. Dacă imaginile pe care copilul dumneavoastră le vede în mediul online sunt toate foarte bine alese, editate și retușate, acest lucru îi va afecta negativ încrederea în modul în care arată.

Trăim într-o societate în care 4 din 5 fete spun că își compară aspectul fizic cu felul în care arată alte persoane pe social media. Astfel, publicarea „selfie-ului perfect” devine mai degrabă o obligație decât ceva distractiv. Studiile noastre recente arată că fetele își fac, în medie, mai mult de 7 selfie-uri în încercarea de a obține „lookul” perfect înainte de a publica o fotografie. Filtrele Instagram permit modificarea înfățișării pentru a replica standarde de frumusețe exagerate prin îndepărtarea petelor, iluminarea tenului, alungirea genelor… și lista poate continua.

Selfie-urile și folosirea filtrelor îi pot permite copilului să fie creativ și să-și exprime personalitatea. Însă, atunci când un copil nu are încredere să-și publice fotografii neretușate și utilizează filtrele pentru a se apropia de standardele de frumusețe ale societății, ne confruntăm, probabil, cu o problemă. De fapt, un sfert din fete cred că nu arată suficient de bine dacă nu-și retușează fotografiile. Este, deci, momentul ideal să avem discuția despre povestea nespusă a unui selfie.

Cum să purtați discuția despre presiunea social media

Vă puteți ajuta copilul să-și dezvolte un spirit critic inteligent despre modul în care utilizează social media pentru a-și crește stima de sine, încrederea și bunăstarea, învățându-l:

     

  • 1

    Să înțeleagă ce este percepția distorsionată

    Discutați despre tehnicile și instrumentele folosite în retușarea imaginilor și alcătuiți împreună o listă. Filmulețul nostru „Un Selfie” vă ajută să descoperiți postura, unghiurile camerei, lumina, machiajul și filtrele folosite pentru a obține acea „poză perfectă pentru Insta”

  • 2

    Să evite capcana comparațiilor

    Atunci când copilul dumneavoastră navighează pe social media, amintiți-i că ceea ce vede sunt cele mai bune momente, alese cu multă grijă de persoanele care le publică. Ajutați-l să-și dezvolte un sentiment de siguranță în mediul online discutând cu el dacă imaginile de pe social media sunt standarde corecte pentru comparații (vă spunem noi: nu sunt). Dacă este în perioada adolescenței, recomandați-i să urmărească „Girls Room” un serial dramă în 6 episoade care abordează subiecte precum social media, imaginea corporală și comparațiile

  • 3

    Să folosească social media pentru socializare

    Discutați despre moduri mai utile de a folosi social media pentru a intra în contact și a vorbi cu ceilalți. Recomandați-i să nu mai urmărească acele conturi care nu îl fac să se simtă confortabil și să folosească funcția de „ascunde” pe aplicații precum Instagram.

  • 4

    Să creeze conținut diversificat și real

    Discutați modalități pentru a-și crea un spațiu online pozitiv, mai semnificativ și mai divers. Explicați-i că poate petrece mai mult timp publicând conținuturi care să-i reflecte calitățile, să-i surprindă activitățile cu prietenii sau interesele (bineînțeles, fără a modifica pozele distorsionate).

  • 5

    Să detecteze conținutul publicitar

    Influencerii de pe social media sunt în plin apogeu astfel că e greu să distingem între ce este conținut publicitar și ce nu.

  • 6

    Să facă față cyberbullyingului

    Stabiliți un plan pentru a-l ajuta să abordeze bullyingul online.

  • 7

    Să se deconecteze

    Când vorbim despre tineri și social media, s-ar putea să fie nevoie să-i încurajați să ia o pauză dacă se simt copleșiți și dacă acest lucru nu le mai face plăcere. Stabiliți limite pentru expunerea la ecrane și ieșiți, în schimb, la o plimbare, sunați pe cineva drag sau sprijiniți-i creativitatea în afara universului construit de mediul online.

  • 8

    Să aleagă ceea ce îi face bine

    Amintiți-i că poate alege să nu urmărească anumite conturi care nu îl fac să se simtă confortabil, să folosească funcția de „ascunde” pentru a elimina conținuturi de pe feedul său și să-și personalizeze un spațiu de social media care să îi facă plăcere cu adevărat.

Referințe

  • Scott, H., Biello, S.M., & Woods, H.C. (2019).  Social media use and adolescent sleep patterns
  • Clement, J. (2020). Number of global social network users 2017-2025. Statistica. 
  • Kelly, Y., Zilanawala, A., Booker, C., & Sacker, A. (2018). Social media use and adolescent mental health
  • Tiggemann, M. & Slater, A. (2017). Facebook and body image concern in adolescent girls: International Journal of Eating Disorders.
  • Holland, G. & Tiggemann, M. (2016). A systematic review of the impact of the use of social networking sites on body image and disordered eating outcomes
  • Gerson, J., Pagnol, A.C., & Corr, P.J. (2017). Passive and Active Facebook Use Measure (PAUM): Validation and relationship to the Reinforcement Sensitivity Theory.
  • Thorisdottir, I.E., Sigurvinsdottir, R., Asgeirsdottir, B.B., Allegrante, J.P., & Sigdusdottir, I.D. (2019). Active and Passive Social Media Use and Symptoms of Anxiety and Depressed Mood Among Icelandic Adolescents. 
  • Cohen, R., Newton-John, T., & Slater, A. (2019). ‘Selfie’-objectification: The role of selfies in self-objectification and disordered eating in young women. 
  • Fardouly, J., Diedrichs, P.C.,  Vartanian, L., &. Halliwell, E.  (2015). Social Comparisons on Social Media: The Impact of Facebook on Young Women’s Body Image Concerns and Mood.